Cu siguranță, toți cei din domeniul educațional au auzit de ideea conform căreia trebuie să avem în vedere că formăm elevii pentru altfel de timpuri. Însă, nu credem că și-a imaginat cineva că vom trăi atât de repede o realitate în care desfășurarea procesului educațional să nu se poată realiza cu prezența fizică în unitățile școlare. Poate și de aceea această pandemie ne-a găsit atât de nepregătiți.

Totuşi, a fost o perioadă în care s-au creat comunităţi profesionale în mediul online, care au sprijinit fiecare participant în procesul de adaptare la noul context, de formare a unor competenţe noi, de informare la zi despre noi tendinţe, actualizarea unor prevederi legislative în domeniu, noutăţi în domeniul tehnologiei digitale.

Considerăm că a fost şi este utilă colaborarea tuturor actorilor dintr-un domeniu aflat în permanentă schimbare, împărtăşirea în media a unor experienţe şi puncte de vedere personale, a unor exemple de bună practică.

Competenţe necesare în era digitală

Dacă analizăm competențele cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (Parlamentul European, 2006),  vom constata că s-a recomandat  guvernelor UE să includă în strategiile lor predarea și învățarea a opt competențe-cheie care sunt fundamentale pentru fiecare persoană în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere. Între ele se regăsesc câteva competențe solicitate intens în perioada școlii online: competențe digitale și de utilizare a noilor tehnologii ale informației și comunicării, care implică utilizarea critică și cu încredere a mijloacelor media electronice la locul de muncă, în timpul liber și pentru comunicare.

Valorificând datele de monitorizare, în anul 2018, Consiliul European lansează un nou set de competențe cheie, care regrupează, redefinesc și completează setul de competențe cheie anterior: competență de literație, competență în multilingvism, competență matematică și competențe în științe, tehnologie și inginerie, competență digitală, competență personală, socială și de a învăța să înveți, competență civică, competență antreprenorială, competență de sensibilizare și exprimare culturală.

În profilul de competențe media și informaționale, Anca Nedelcu descrie 4 domenii  (categorii de competențe):

  • acces, căutare și stocarea conținuturilor media;
  • înțelegerea mass media și analiza critic-reflexivă a informației și conținuturilor;
  • crearea și comunicarea conținuturilor media;
  • responsabilitate civică, utilizarea etică a informațiilor și mijloacelor de comunicare în masă, consum echilibrat.

Toate acestea sunt imperios necesare și intens solicitate în rândul elevilor și al profesorilor, mai ales în contextul prelungirii școlii online.

Cu toții ne-am străduit să ne adaptăm la această situație absolut nouă, cu implicații majore pentru toate segmentele vieții noastre. Au fost afectați, în mare măsură, toți participanții la activitatea instructiv-educativă: elevi, profesori, părinți.

Omul este ființă socială, nevoia de relaționare fiind una dintre cele trei nevoi fundamentale (pe lângă nevoia de autonomie și nevoia de competență). Limitarea relaționării ne-a afectat, a generat frustrare pentru noi toți, indiferent de vârstă sau de domeniul de activitate. Cu atât mai mult pentru cei implicați în activitatea instructiv-educativă, activitate bazată foarte mult pe relaționare și interacțiune. Cu siguranță, cei mai afectați au fost copiii (în special cei mai mici), aflați în plin proces de formare, dezvoltare, cu vârste diferite, mai mult sau mai puțin autonomi, mai mult sau mai puțin dependenți de suportul adulților.

În acest context, am considerat o prioritate stimularea motivaţiei pentru învăţare. Aşa cum spunea Ioan Neacşu (2015) ”învățarea este o activitate esențial motivată și orientată spre cunoaștere, spre sensibil, spre rațional și comunicativitate. Motivația face ca învățarea să se producă și să se autosusțină; este generatoare de energie; este reglatoare de tempou; ea operează ca factor selector de scopuri și obiective”.

Adaptarea la un nou context

În etapa premergătoare pandemiei s-a discutat des despre necesitatea utilizării raționale a tehnologiei, evitarea expunerii în exces a copiilor în fața ecranelor de tot felul, în favoarea petrecerii timpului în aer liber, făcând mișcare, interacționând cu alți copii, în vederea respectării particularităților de vârstă. Chiar am abordat această temă în cadrul ședințelor și lectoratelor cu părinții. Am citit articole ale unor specialiști în domeniul neuro-științelor care pledau pentru însușirea citit-scrisului înainte de expunerea constantă a copiilor la tehnologie, explicând mecanismele de dezvoltare a unor arii la nivel cortical. Am constatat chiar că o parte dintre părinți aplicau deja această idee, copiii lor având acces la diferite device-uri doar ocazional. Desigur, aveam și elevi care se descurcau destul de bine în utilizarea unui computer, a unui telefon sau a unei tablete. Cam acesta era contextul în care ne-a găsit martie 2020.

Pentru cadrele didactice, intrarea bruscă în școala online a reprezentat o provocare imensă. În primul rând, a trebuit să luăm cele mai bune decizii pentru elevii noștri bazându-ne mult pe experiența noastră profesională, într-un cadru legislativ insuficient reglementat, în care precizările autorităților au fost uneori contradictorii. Am fost puși în situația de a ne dezvolta rapid competențele digitale dobândite la unele cursuri de formare, de a învăța funcționarea unor aplicații și platforme noi, de a adapta conținuturile, strategiile didactice la o altfel de predare, de a verifica, selecta și adapta resursele digitale existente sau apărute peste noapte.

Și părinții (în special ai preșcolarilor și ai școlarilor mici) au fost puși într-o situație dificilă. Cum bine știm, elevii mici nu dispuneau de competențe digitale și nici de dispozitive proprii, astfel încât cei mai mulți au avut nevoie de sprijinul părinților pentru a se conecta. Au existat familii care aveau mai mulți copii la școală și dispuneau de un singur laptop pe care trebuiau să-l utilizeze și în activitatea lor profesională, lucrând de la domiciliu. Mai mult decât atât, am avut și cazuri de părinți fără competențe digitale.

În aceste condiții, colaborarea școală-familie a căpătat noi valențe. Nevoile de siguranță și cele sociale (aflate spre baza piramidei trebuințelor umane realizată de Abraham Maslow) au fost puternic afectate. Pe fondul incertitudinilor, al lipsei de predictibilitate, al temerilor și al frustrărilor, consilierea constantă a elevilor și a părinților s-a impus cu necesitate.

Cel puțin în primele luni ale pandemiei, pentru majoritatea cadrelor didactice, mult timp din viața personală s-a transformat în viață profesională, apărând și suprasolicitarea. De aceea a devenit aproape imposibilă păstrarea unui echilibru între cele două domenii. Înțelegând că situația este de durată, că am început un nou an școlar cu aceleași provocări, a revenit în atenția noastră și ideea asigurării  unei limite sănătoase între viața profesională și cea personală.

 Dincolo de neajunsurile generate, școala online a determinat și un salt în ceea ce privește digitalizarea educației. S-a accelerat dotarea școlilor/elevilor cu dispozitive pentru acces la internet, iar cadrele didactice au participat în mare măsură la numeroase cursuri și webinarii pe teme de interes, au utilizat și au creat resurse digitale, îmbogățind baza existentă.

Concomitent cu activitatea desfășurată pe platforma oficială a școlii (Google Classroom), am folosit foarte mult grupul WhatsApp al clasei și am organizat videoconferințe în aplicația Zoom care permite atât activitățile frontale, cât și cele pe grupe (camere). Astfel, am reușit integrarea în continuare în activitatea didactică tradițională a elementelor specifice alternativei educaționale Step by step (valorificând experiența acumulată în această alternativă), foarte apreciate de către elevi și părinți,  așa cum procedam și în perioada anterioară pandemiei.

Am urmărit încă de la început asigurarea unei stări de bine a copiilor, considerând-o o condiție pentru o învățare eficientă, o bază pe care se pot construi sisteme de cunoștințe, deprinderi, atitudini, valori. În cadrul întâlnirilor sincron am început mereu cu Întâlnirea de dimineață, elevii având posibilitatea de a se exprima liber, de a-și prezenta Noutățile, de a-și comunica ideile și emoțiile. În acest sens, am încurajat colaborarea dintre elevi prin organizarea unor activități în camere virtuale și prin propunerea și derularea unor proiecte și studii tematice. La finalul acestor activități elevii și-au prezentat rezultatele, le-am evaluat și au primit feedback și de la colegi, s-au bucurat de rezultatele muncii lor.

Am pus accent pe cultivarea optimismului, pe încurajarea și motivarea elevilor pentru activitatea de învățare. Ceobanu (2016) spunea că ”un spațiu virtual educațional  trebuie să fie, cu necesitate, un loc social în care educatorii și educații pot interacționa. Astfel, interacțiunile și conexiunile cu tutorii, dar și cu ceilalți cursanți sunt privite ca fiind cele mai valoroase aspecte ale învățării în mediul virtual, iar media socială poate răspunde acestor cerințe de învățare prin colaborare și construcție socială a cunoașterii.”

În același timp, am avut în vedere și tratarea diferențiată a elevilor în funcție de particularitățile individuale, de potențialul și aptitudinile lor. Am organizat suplimentar Clubul de lectură și Clubul de matematică distractivă, venind în întâmpinarea intereselor elevilor. Am încurajat elevii să vină cu propuneri de activități noi pentru perioada școlii online.

Colaborarea – o abordare utilă

Instruirea cu ajutorul tehnologiei implică alfabetizarea digitală, formarea unor competențe în mass-media, specifice mecanismelor de gestionare a conținuturilor vehiculate de mijloacele de comunicare în masă, utile pentru a face față volumului uriaș de date, informații și mesaje provenite prin intermediul unor platforme diverse.

Un rol important în sprijinirea procesului educaţional în această perioadă l-au avut companiile IT. Astfel, Google şi Microsoft au reacţionat rapid, oferind în mod gratuit unităţilor de învăţământ pachetele G Suite for Education şi Microsoft Office 365 A1. În acest fel, s-au creat la nivelul şcolilor conturi instituţionale pentru elevi şi cadre didactice, prin intermediul cărora au avut acces nelimitat la unele aplicaţii (printre care Google Meet şi Zoom pentru videoconferinţe). O mare parte a activităţii s-a desfăşurat pe Google Classroom. În colaborare cu autorităţile locale, în unele zone au fost acordate vouchere pentru Edu Apps – Clasa viitorului.

De asemenea, Kinderpedia a oferit unităţilor şcolare o perioadă gratuită de testare a platformei, după care a colaborat cu şcolile pe baza unor contracte, oferind şi asistenţă tehnică, consiliere. Și platforma Twinkle a oferit o perioadă conturi gratuite pentru cadrele didactice, acestea având acces la o gamă diversă de resurse digitale.

Ministerul Educației a realizat în colaborare cu Televiziunea Română programul TeleȘcoala, derulat pe parcursul a mai multe săptămâni. Au fost difuzate lecții la diferite discipline și lecții de familiarizare cu unele platforme educaționale. De asemenea, și mediul academic a reacționat, apărând mai multe cărți referitoare la educația digitală, printre care Educația digitală (Ceobanu et al., 2020).

În același timp, Casa Corpului Didactic a actualizat oferta de formare continuă a cadrelor didactice, introducând cursuri care să susțină digitalizarea sistemului de învățământ. În cadrul proiectului ”Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”, prin cursurile organizate la nivel național, s-a pus accent pe formarea competențelor digitale la profesorii din învățământul primar și gimnazial și pe elaborarea unor resurse educaționale deschise. Colectorul de Resursele Educaționale Deschise este o aplicație creată în cadrul acestui proiect, un portal pentru toți profesorii care doresc să valorifice noile tehnologii în activitățile de învățare. RED sunt materiale de predare, învățare și cercetare în domeniul educațional, digital sau de altă natură, care se află în domeniul public sau care au fost eliberate sub licență deschisă care permite accesul, utilizarea, adaptarea, reutilizarea fără costuri.

Treptat, am introdus în activitatea didactică și alte aplicații și platforme educaționale care s-au dovedit deosebit de utile în atingerea scopurilor și obiectivelor propuse. Aplicațiile folosite cu succes de noi în lecțiile online în învățământul primar au fost Mentimeter, Wordwall, Quizizz, Google Jambord, Google Canvas, Padlet, Liveworksheets, Google Forms.

Concluzii

Cu aceste instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, am făcut progrese împreună și, mai mult decât oricând, am încurajat elevii să învețe și să lucreze independent. Aceste activități s-au pliat perfect pe nevoile reale ale elevilor într-o perioadă dificilă și tensionată și au susținut continuarea învățării în Școala de acasă.

Important este să se asigure un echilibru între diferite modalități de învățare, cu accent pe înțelegerea conținuturilor, selecția critică, implicarea atenției, structurarea noțiunilor în scheme logice, formarea și exersarea competențelor cu largă aplicabilitate.

Trebuie să avem în vedere și faptul că, după luni în șir de școală online, au fost semnalate foarte multe cazuri de elevi afectați în plan psihologic: anxietate, izolare, scăderea motivației pentru studiu, nervozitate și chiar depresie. Astfel, înțelegem că școala în format fizic rămâne forma optimă pentru formarea și dezvoltarea sănătoasă, pe termen lung, a tinerei generații, iar școala online trebuie să rămână o variantă de aplicat în situații excepționale.

Referințe:

Neacșu, I. (2015). Metode și tehnici de învățare eficientă. Editura Polirom.

Nedelcu, A. Competențele de alfabetizare media și informațională în rândul absolvenților de liceu.

Ceobanu, C. (2016). Învățarea în mediul virtual. Editura Polirom.

Ceobanu, C., Cucoş, C., Istrate, O., Pânişoară, I.O. (2020). Educaţia digitală. Editura Polirom.

https://www.elearning.ro/centrarea-pe-competentele-cheie-in-educatie

https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/04/Competente-cheie-europene.pdf

https://www.red.educred.ro

Autori: Mihaela Ştefan, Felicia Baciu, Master – Învăţare, Inovare şi Coaching în educaţie, Anul I

Foto: Pixabay.com

Distribuie: