Evaluarea, înțeleasă ca o condiție sine qua non a procesului de învățare, constituie o premisă esențială a modului în care se realizează orice demers curricular. Asumându-și această axiomă, Sorin Spineanu-Dobrotă propune, în lucrarea Despre știința evaluării în preuniversitar – Studiu de caz Economie, Educație antreprenorială, Educație economico-financiară, apărută la Editura SemnE, în anul 2022, o analiză a modalităților specifice de evaluare la disciplinele economice în corelație cu demersurile specifice de proiectare curriculară.

Maniera de realizare a lucrării este una pragmatică, prin excelență, suportul teoretic, conceptual fiind susținut de exemplificări clarificatoare. Acceptând ideea că ansamblul evaluativ din educație nu este neutru în raport cu procesul învățării, se analizează formele evaluării la nivelul clasei de elevi, pentru disciplinele economice: evaluarea inițială, continuă și sumativă, precum și evaluările realizate prin examenele naționale de bacalaureat, titularizare, definitivat, dar și olimpiadele școlare și potențialele consecințe pe care rezultatele acestora le generează în planul proiectării curriculare.

Remarcăm faptul că autorul, care are o experiență de peste douăzeci de ani în domeniul evaluării, dar și în cel al curriculumului, este preocupat de caracterul formativ al evaluării și de posibilitățile concrete de realizare a acestuia prin intermediul diferitelor modalități.  Înțelegând evaluarea modernă ca una descriptivă, centrată pe elev, ameliorativă, formativă, autorul propune, în acest sens, utilizarea unor itemi diverși (obiectivi, semiobiectivi și subiectivi) în vederea verificării formării competențelor specifice, dar și generale. Utilizarea acestor itemi, prin evaluările naționale, are și un efect orientativ în ceea ce privește modul în care profesorul organizează activitatea didactică la nivelul clasei, dar și efecte relevante în ceea ce privește elaborarea curriculumului, a conținuturilor, a standardelor de evaluare. Efectul pe termen mediu și lung, efectul de backwash este vizibil în timp, iar această concluzie este relevată de analiza răspunsurilor experților participanți la focus-grupuri.

Analiza extinsă, detaliată pe diferite discipline economice care corespund unor nivele diferite ale școlarității – Educație economico-financiară – gimnaziu, Educație antreprenorială, Economie, Economie aplicată – liceu (specializări diferite), pe diferite tipuri de examene – bacalaureat, olimpiadă școlară etc., se realizează prin corelarea diferitelor competențe și/sau activități de învățare cu itemi de evaluare (v. matricea de specificație) și rezultate la diferite tipuri de examene/concursuri (situații statistice, analize de tranșe pe note la diferite examene, de exemplu). Un demers atât de complex oferă celor interesați posibilitatea unor asocieri valoroase, a unor interpretări importante pentru activitatea didactică efectivă.

Un rol aparte revine analizei rezultatelor la examenele naționale de titularizare și definitivat, deoarece participanții la aceste examene sunt viitorii profesori-practicieni. Deținerea de către aceștia a unor competențe relevante poate fi un factor important în ceea ce privește pregătirea elevilor și modificarea sensului evaluării pe care o realizează, din evaluarea centrată pe cunoștințe în evaluare formativă, autentică, pe competențe.

 În paralel cu evidențierea aspectelor calitative ale evaluării, autorul realizează o expunere a demersurilor cronologice de modificare a curriculumului, a modelelor de itemi, implicit a conținuturilor prin raportare și la rezultatele examenelor naționale, aspecte relevante pentru înțelegerea evoluției procesului de învățare, dar și a evoluției cadrului normativ național.

Un aspect interesant îl constituie analiza comparativă a percepției gradului de dificultate a itemilor propuși pentru examenele naționale dinainte și după pandemie, concluziile acesteia putând  fi valorificate în realizarea învățării remediale și extinse și la alte situații similare.

Cercetarea este realizată de către autor asupra disciplinelor economice, însă concluziile studiului pot fi extrapolate și la alte discipline. Lucrarea valorifică resurse didactice importante, prezentate atât în Anexe (modele de subiecte pentru examene și concursuri, pentru diferite evaluări, cu baremul aferent etc.), cât și pe întreg parcursul lucrării, oferind  surse bibliografice diverse, utile cadrelor didactice și studenților. Prin bogăția ideatică, prin consistența analizelor și reflecțiilor curriculare și didactice, prin demersul cu reale valențe euristice, lucrarea se constituie într-o resursă bibliografică relevantă.

 Elena CALISTRU- profesor doctor, Colegiul Național Iași

Distribuie: