Am optat pentru liceul pedagogic din dragoste pentru învățătoarea mea care era la ultima generație de elevi și suferea că “nimeni nu o urmase”. Liceul mi s-a părut un șir lung de provocări: de la învățătoare  metodiste pretențioase la profesori ce ne identificau mereu cu ”generația de aur Marin Sorescu”,  denumită pentru faptul că nivelul elevilor era de excepție. Eram mândria liceului și trebuia să ne păstrăm strălucirea. Destul de greu pentru niște adolescenți ce aveau în plan mici strategii prin care să își afirme mai degrabă nonconformismul!