Avem vacanță de vară, iarnă, de primăvară, intersemestrială sau nu, și, de curând, a apărut, de nicăieri și fără noimă, ”vacanța de… covid”. Cea în care elevii și profesorii lor stau izolați acasă și încearcă să ducă învățarea mai departe.

Pentru a traversa eficient această ciudată ieșire forțată din ritmul școlar e nevoie de organizare, de reacții rapide, implicare, la toate nivelurile sistemului de învățământ. Nu vreau să mă pun în pielea decidenților de la nivel ministerial; sigur, nu e o postură confortabilă în aceste zilele și nici n-am nostalgia lucrului în aceste structuri. Dar îndrăznesc să mă imaginez în funcția de director pus să conducă o școală cu clase goale și cu elevi și profesori răspândiți prin diferite case. Iată câteva gânduri, din această postură, cu privire la gestionarea învățării din online:

 Profesorii și conducerea: cum ne organizăm?

Cum am putea proceda? Ne adaptăm, ne mobilizăm, ne organizăm și continuăm învățarea; acest lucru e o obligație profesională, o formă de respect față de noi și față de elevi și familiile acestora. Pentru a face asta cât mai bine, putem să reflectăm asupra următoarelor direcții:

  • Adunați toate resursele școlii, toate competențele și porniți organizarea incluzând contribuțiile tuturor! Acționați ca o comunitate, nu pe cont propriu, pe principiul ”eu mă pricep la online, nu-mi pasă de cei care nu știu”; e momentul în care cei care au cumulat un avans de cunoaștere să-l întoarcă spre comunitatea din care fac parte. E timpul pentru a pune pe o masă comună, una simbolică, nu cea din cancelarie, resurse, sfaturi despre platforme, jocuri testate anterior, link-uri etc.
  • Planificați împreună! Structurați un plan personalizat al școlii de gestionare a situației de criză, să-i zicem planul de continuitate a învățării prin utilizarea tehnologiilor (”un PIC folosind TIC”). Nu trebuie să fie ceva pretențios, uitați pentru moment de PDS-uri, PDI-uri și alte instrumente de planificare pe care le făceați pentru că vi se cereau și în care copiați ținte strategice de la școlile vecine. Acum vorbim de un plan operațional, cinstit, care să ne ajute, e pentru noi, nu ni-l cere nimeni la control (sper să nu-i vină cuiva astfel de idei și să-l transforme într-o nouă formă de raportare solicitată școlilor!). Puteți, de asemenea, să faceți împreună planificări săptămânale, în funcție de temele abordate și disponibilitatea colegilor.
  • Asumați-vă roluri noi pentru o situație nouă – cine e responsabil de planificare, cine comunică și discută cu părinții în numele școlii, cine oferă suport colegilor – în funcție de ce știm să facem și ce putem să oferim. E un moment în care fiecare dintre cei din școală își poate inventa, voluntar, contribuții: domnul bibliotecar își poate aduce aminte că este documentarist și ajută cu fișe, materiale printate, doamna consilier, dacă există în școală, oferă servicii de suport, mai mult decât o făcea până acum, atât pentru elevii cât și pentru profesori.
  • Preocupați-vă să nu lăsați pe nimeni în urmă, nici pe colegi, nici pe elevi; toți pot să fie depășiți de provocările electronice sau să nu aibă acces la tehnologie. De aceea, e bine să vedeți concret care e situația accesului profesorilor și al elevilor la echipamente și dacă au conexiune la internet. Declarațiile familiilor pot să fie centralizate la nivel de clasă, de diriginte sau învățător; facem acest lucru nu ca să ne acoperim cu tabele – ”au zis că au acces, nu pot să spună că nu au primit temele” – ci pentru a găsi soluții personalizate.
  • Construiți oferta școlii de învățare online în funcție de câteva direcții clare: 1. obiectivele deja planificate (neapărat reajustate), 2. situația accesului la resurse al tuturor elevilor (care impune un accent mai mare pe online sau pe materiale printate, înregistrări etc), 3. vârsta elevilor (grade variate de dificultate, durată diferită, necesitatea de sprijin din partea părinților, în cazul claselor mici), 4. condițiile speciale impuse de pandemie (necesitatea de suport emoțional și nu doar de atingere a unor obiective cognitive). În funcție de aceste lucruri, construiți oferte de învățare cât mai individualizat.
  • Fiți flexibili în raport cu obiectivele curriculare! Restructurați conținuturile pe unități mai mici, alegeți noțiunile esențiale, dați ”pastile de cunoaștere”, împachetate simplu și atractiv, insistați pe consolidare și aplicare. Utilizați toate contextele actuale pentru fixarea celor învățate, acordați timp impresiilor copiilor, gândurilor lor, chiar dacă acestea alunecă pe lângă ”materie”. Dați un timp de lucru mai mare pentru rezolvarea temelor. Fiți flexibili nu doar cu sarcinile de lucru, ci și cu formele de organizare. De pildă, dacă nu se urmează întocmai orarul anterior al școlii (dificil de făcut și obositor pentru elevi), se pot structura scheme mai suple de activități. De exemplu, putem face decalări, dacă permite programul profesorilor, pe clase: cei mici dimineața, apoi un tronson orar pentru clasele V-VI, apoi cu ultimele 2 clase de gimnaziu. În acest fel, ajutăm familiile cu mai mulți frați înscriși la aceeași școală care au acasă un singur computer.
  • Valorificați diversitatea metodelor și mijloacelor de învățare, alternați-le! Preferați formulele de tip ”blended”, sincrone și asincrone, mixajul de online și de offline, de video, audio, print, nu doar pentru a vă asigura că ajungeți și la cei fără acces la internet, ci și din alte rațiuni didactice. De exemplu, lecțiile ”față în față”, ținute prin interacțiune directă, mediată tehnologic, sunt importante pentru conectare, discuție, dar trebuie însoțite și de platforme cu materiale organizate metodic. Elevii au nevoie și de structură, de consistență, nu doar de interacțiune. De asemenea, înregistrările, tipăriturile nu-i susțin doar pe cei care nu au acces la echipamente, ci sunt materiale care pot să fie revăzute și consultate oricând, în funcție de ritmul personal de lucru, de necesitatea individuală de parcurgere a conținuturilor. De asemenea, încercați să mixați activitățile individuale cu cele de grup, sarcinile de lucru zilnice, cu portofoliile derulate pe timp mai lung. Această diversitate a conținuturilor păstrează proaspăt interesul de cunoaștere și răspunde nevoilor și gusturilor de învățare diferite ale elevilor.
  • Faceți un parteneriat explicit cu elevii și cu părinții lor, toți având obligații în continuarea actului educațional. Păstrați vie comunicarea didactică! Ajutați părinții să poată să ajute! Oferiți-le sprijin pentru a putea să fie utili! Ascultați părinții, trimiteți feedback elevilor, arătați-le că munca lor contează, că ați văzut temele trimise, că ați recepționat mesajele! Dați sarcini de lucru explicate simplu, asigurați-vă că toți elevii au înțeles ce au de făcut, dublați conversațiile verbale cu mesaje scrise, de sinteză a celor agreate în discuțiile anterioare! Faceți întâlniri colegiale în mod regulat! Profesorii sunt și ei sunt adulți încărcați de griji, nelămuriri și emoții; au nevoie să fie susținuți și ascultați.

Elev în vreme de Covid. Ce fac?

Vei continua să înveți, categoric! E datoria ta să petreci timp studiind, chiar dacă nu te duci la școală, să verifici mesajele primite, să te pregătești pentru activități, să rezolvi și să trimiți temele de lucru, să fii onest cu tine și cu profesorii tăi. Continuă să te pregătești, să-ți stabilești obiective personale de învățare, să-i propui provocări noi (să fii mai bun la o anumită disciplină, să vorbești mai fluent o limbă străină, să înveți să gătești etc). Folosește timpul liber pe care îl ai ca să te dezvolți! Învață ceva din orice situație, fii activ, organizează-te! Și, de asemenea, nu uita să-ți ajuți colegii care au nevoie de sprijin, familia, frații și surorile, mai ales în cazul în care părinții continuă să se ducă la serviciu.

 Școala către părinți; ce facem în ”vacanța nevacanță”?

Dacă ești părinte, iată cum ar putea să sune o inventată scrisoare pe care să presupunem că o primești de la școala copiilor tăi:

”Dragi părinți,

Acest mesaj din partea cadrelor didactice vă este adresat în mod special. Mărturisim de la început că îi așteptăm cu nerăbdare pe elevii noștri să se întoarcă la școală, atunci când condițiile vor permite asta. Suntem preocupați atât de continuarea proceselor de învățare, cât și de sănătatea tuturor și, ca urmare, vă scriem pentru a găsi împreună cele mai bune soluții pentru a traversa cu bine această criză.

Ca să reușim acest lucru, vă trimitem mai jos câteva rugăminți:

  • Fiți alături de copii cât puteți de mult; ajutați-i pe cei mici și se conecteze, preocupați-vă de siguranța lor pe internet, supravegheați-i pe cei mari; identificați problemele întâmpinate de copii și informați-ne, în cazul în care soluția ține și de noi.
  • Încercați să le asigurați copiilor un mediu de învățare cât mai potrivit, în funcție de condițiile existente; dacă este posibil, creați-le un ”colț de școală” unde să fie liniște, lumină și unde să se poată concentra. Stabiliți de comun acord un program al zilei, căci copiii au nevoie de rutine.
  • Nu va faceți probleme că elevii vor acumula lacune de neiertat; starea lor de bine, echilibrul emoțional sunt la fel de importante ca achizițiile academice, în această perioadă.
  • Comunicați constant cu profesorii, verificați periodic mesajele de la școală; anunțați-ne dacă elevii nu pot participa, dacă sunt bolnavi, dacă nu există acasă echipamente sau comunicare prin internet. Găsim împreună soluții pentru această situație, vă asigurăm că cei care sunt în această situație nu sunt uitați (de exemplu facem activități telefonic pornind de la lecțiile Teleșcoală transmise la televizor, am pregătit pachete de fișe tipărite care pot să fie trimise). De asemenea, vom colabora în continuare pentru a găsi soluții și în cazul în care copilul dumneavoastră are nevoi educaționale speciale.
  • Nu interveniți excesiv în activitățile online, nu-i împingeți de la spate pe principiul ”văd că ceilalți răspund, tu de ce taci?” Respectați intimitatea profesională a actului didactic; asigurați-vă că există respect pentru conținuturile online și că acestea nu sunt difuzate pe alte canale.
  • Chiar dacă nu vă transformați în profesori, fiți atenți la multele oportunități de învățare din jur; copiii pot să învețe continuu și când se joacă, când fac mâncare, când se uită la un film; inventați proiecte comune, contexte provocatoare! Sa nu uităm că la școală copiii aveau câteva ore bune de antrenament mental!

Sunt doar câteva sfaturi care să-i ajute pe copii. Vă mulțumim că vă preocupați de școala de acasă. Știm că unii dintre dumneavoastră lucrează încă, și mulțumim pentru asta, pentru că suntem îngrijiți în spitale, avem curent electric, mâncare, medicamente și altele. Și noi, cadrele didactice, lucrăm în continuare, chiar dacă nu din clase! Aveți încredere că facem tot ce știm pentru educația copiilor, că ne preocupăm să menținem legătura cu ei și să le ținem mintea trează. Fiți siguri că ne pasă, că ne pregătim, că nu vrem să adăugăm cu școala de acasă griji în plus pentru dumneavoastră. Vă mulțumim tuturor pentru implicare și, mai ales, pentru răbdare!”

Sigur, scrisoarea adresată părinților poate să conțină multe alte gânduri, la fel și înșiruirea de sugestii pentru organizarea activităților din școală! Educația din izolare este o corabie care se construiește din mers – deși nu ar fi fost rău să fi fost deja lansată la apă anterior! Timpurile pe care navighează sunt tulburi, tensionante și provocatoare! De aceea, mai presus de toate, îndemnul în aceste zile este la răbdare! E bine să fim tolerați cu neputințele și ezitările celorlalți. Să nu uităm: niciunul dintre noi nu e specialist în pandemii! Dar toți vrem o educație mai bună, fie că e în clasă sau acasă!

Anca Nedelcu, profesor universitar doctor, prodecan, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Sursa foto: pixabay.com