În ultimele decenii, în învăţământul românesc de masă, educaţia muzicală a fost marginalizată. Cauzele multiple, atât obiective, cât şi subiective constituie un subiect vast de dezbatere care nu face obiectul acestui articol (posibil într-unul viitor). Interesul elevilor, al părinţilor, al managerilor unităţilor de învăţământ se îndreaptă spre disciplinele „de examen” sau cu potenţial de împlinire profesională în detrimentul celor care formează doar o cultură generală.
În acest context, profesorii de educaţie muzicală trebuie să fie extrem de creativi pentru a capta atenţia şi a suscita interesul elevilor.
Ca profesor, am căutat permanent modalităţi de a capta şi menţine atenţia elevilor pentru activităţile muzicale, de a le trezi interesul pentru descifrarea tainelor muzicii, de a-i determina să îşi extindă percepţia asupra calităţilor sunetului muzical.
Evaluarea la Educaţie muzicală devine o adevărată provocare în acest context, întrucât limitarea notării la nivelul informativului nu poate fi decât dezavantajoasă aprecierii corecte şi stimulatoare a disciplinei. Educaţia muzicală urmăreşte, pe lângă definirea şi însuşirea unor noţiuni, şi formarea capacităţilor de receptare şi de exprimare verbală a imaginilor şi a trăirilor declanşate de audierea unor lucrări muzicale. Urmăreşte, de asemenea, evoluţia spirituală şi a trăirii artistice, dezvoltarea sensibilităţii, creşterea interesului pentru activităţile muzicale ş. a. Având în vedere specificului acestei discipline, evaluarea se realizează de multe ori prin metode indirecte, inductive.
Întrucât muzica are caracter sincretic (muzică, vers, mişcare, expresie plastică), activităţile didactice se pot face asociindu-le pe cele strict muzicale cu activităţi plastice. Ideea de a interacţiona în cadrul lecţiilor de educaţie muzicală cu educaţia plastică nu-mi aparţine, ea a prins contur în cadrul cursurilor primului program masteral pe care l-am urmat (în specialitate).
Din dorinţa de a aprofunda şi domeniul didacticii am urmat şi programul „Strategii inovative de învăţare. Masterat didactic” la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității București, ceea ce a determinat o extindere a ideii de interacţiune a muzicii şi cu alte discipline: literatură, matematică, TIC, educaţie fizică (dansul este rezultatul interacţiunii dintre muzică şi mişcare, nu?). În acest articol vă împărtăşesc câteva astfel de abordări interdisciplinare provocându-vă să descoperiţi şi altele la care eu nu m-am gândit.
Muzica şi arta plastică.
Fiind vorba de reuniunea a două arte, activităţile educative urmăresc îndeosebi formarea de valori şi atitudini. Deşi evaluarea se poate realiza prin orice metode – lucrări scrise, lucrări practice, metoda proiectului (artistic sau ştiinţific), metoda portofoliului – obiectivele aprecierii vor fi mai mult de ordin afectiv, de formare de deprinderi şi capacităţi si mai puţin de ordin cognitiv (ne referim strict la învăţământul de masă, nu la cel vocaţional). Spre exemplu, la clasa a IV-a, în urma audiţiei concertului „Primăvara” din ciclul „Anotimpuri” de Antonio Vivaldi, elevii pot realiza un tablou în culori evocând numai elementele sonore specifice anotimpului surprinse de compozitor, apoi îşi vor prezenta tabloul realizat, explicând legătura dintre muzică şi imagine. La clasa a VIII-a, în urma reaudierii Simfoniei a IX-a, „Din lumea nouă”, partea I. Adagio. Alegro molto (în formă de sonată) de Antonin Dvořác, elevii vor reprezenta forma de sonată realizând o lucrare plastică asemănătoare unei frize decorative împărţind o coală de desen în trei (pe lungime) în care vor indica, prin culori (respectând raportul acestora), atmosfera evocată de compozitor ţinând seamă de structura formei de sonată şi caracteristicile celor două teme: expoziţia cu cele două teme contrastante în partea de sus a foii, dezvoltarea în mijloc şi în partea de jos – repriza.
Muzica şi limba română.
Asocierea muzicii cu această disciplină determină utilizarea probelor scrise în care se pot evalua şi atingerea obiectivelor de ordin cognitiv. La clasa a V-a elevii pot despărţi în silabe textul unei piese muzicale clasice învăţată în clasă (de exemplu „Cântec de leagăn” de Johannes Brahms), după care vor indica silabele care reprezintă timpi accentuaţi, silaba/ silabele care reprezintă anacruza, menţionând şi măsura cântecului. La clasa a VI-a, elevii pot asocia emoţiile trăite în timpul audiţiei muzicale cu diverse părţi de vorbire (de exemplu 5 substantive, 5 verbe, 5 adjective) pe care să le utilizeze apoi într-un scurt eseu de prezentare a piesei audiate indicând şi tonalitatea acesteia.
Muzica şi TIC.
În această epocă a tehnologiilor, fiecare elev îşi formează competenţe TIC, utilizarea calculatorului, a internetului fiind una din activităţile lor preferate: caută informaţii şi ascultă muzică, redactează documente, utilizează softuri de prelucrare a imaginii, a sunetului. Aceste competenţe pot interacţiona pozitiv cu cele formate la educaţie muzicală. Prezentarea unei opere, operete sau balet în PowerPoint la clasa a VII-a poate fi un bun exemplu în acest sens. Elevii pot lucra în echipe de „specialişti” în care fiecare îşi poate valorifica aptitudinile în diverse activităţi: în domeniul documentării şi sintetizării informaţiilor, în selectarea şi prelucrarea imaginilor reprezentative, în căutarea, descărcarea şi chiar prelucrarea fişierelor audio-video sau în interpretarea unor arii celebre în timpul prezentării proiectului.
Cu siguranţă, evaluarea la disciplina educaţie muzicală poate lua diverse forme, interdisciplinaritatea poate genera creşterea interesului pentru educaţia muzicală şi o mai mare implicare a elevilor în activităţile didactice. Nouă, dascălilor, ne revine sarcina de a fi creativi în procesul didactic în aşa fel încât acesta să fie cât mai stimulativ pentru elevi.
Referințe:
Munteanu, Gabriela, (2007). Didactica educaţiei muzicale, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine
Vasile, Vasile, (2004). Metodica educaţiei muzicale, Bucureşti, Editura muzicală
Anda Elisabeta Moldovan, absolvent masterat Strategii inovative de învățare, 2016
