
Anul acesta se împlinesc 10 ani de la premiera spectacolului de teatru „Faust” în regia lui Silviu Purcărete. Este o piesă genială care se joacă în inima ţării, la Sibiu. Tot în urmă cu 10 ani, în 2007, oraşul transilvănean primea titlul de Capitală Culturală Europeană.
Piesa cu recunoaştere internaţională reuneşte peste 120 de actori, care ne încântă păşind într-un decor cu adevărat impresionant. Costumele şi muzica ne răscolesc pe parcursul acestei reprezentaţii, iar întreaga producţie scenică ne ţine captivi într-o adevărată experienţă de neuitat.
La un moment dat, actorii invită spectatorii pe scenă să simtă pulsul mai îndeaproape. Şi abia atunci începem să simţim cu adevărat ce se petrece. Dacă până atunci auzeam replicile, abia acum înţelegem cuvintele; dacă până atunci admiram costumele, abia acum vedem actorii.
Ce a făcut diferenţa? Simplul fapt că am păşit pe scenă!
În luna a 10-a a anului 2016 a fost premiera masterului „Învăţare, Inovare şi Coaching în Educaţie”. Am ales să renunț la rolul de spectator și am decis să urc pe scena în care actorii sunt studenții, regizorii-profesorii, costumele-materiile studiate, iar muzica… ce ne-am face fără muzică… muzica este chiar motivația alegerii acestui master. Da, motivația, pentru că ne însoțește pe tot parcursul programului de master; este cea care ne aduce aminte de ce am făcut această alegere. Și nu în ultimul rând, întreaga producție scenică o reprezintă felul în care vom interacționa cu cei din jur: ce fel de experiențe ne dorim alături de colegi și de profesori.
Iubesc muzica și nu aș putea trăi fără ea. Nici nu vreau să îmi imaginez cum ar fi o lume fără muzică. Visez la o scenă în care actorii știu care este motivația lor și sunt conștienți că alegerea vine la pachet cu asumarea responsabilității. Dintre multele scene, actorii colegi au ales, ca și mine, să urce pe această scenă. Pe scena unde profesorii regizori ne îndrumă să trăim propria experienţă despre motivaţie, alegere şi cunoaştere. Pe scena unde se pune în valoare ceea ce putem oferi. Cu fiecare costum pe care îl îmbrăcăm suntem mai aproape de a ne răspunde la întrebarea: ”Cum putem să ne aducem contribuţia?”
Suntem pe scenă și nu ne facem griji că suntem diferiți, că venim din domenii diverse: învăţământ, marketing, turism, sănătate. Tocmai în acest lucru constă farmecul. Fiecare vine cu expertiza sa. Normal… că nu se poate crea din nimic. Cunoștințele sunt necesare.
Pe această scenă învăţăm cum să învăţăm, să ne dezvoltăm continuu şi să ne evaluăm, cum să trecem de la practica reflexivă la cercetarea acţiune. Pe această scenă râdem, ne jucăm, punem pasiune în ceea ce facem și ne prezentăm așa cum suntem: autentici.
Nu zic că pe alte scene nu ar fi bine …departe de mine acest gând. Spun doar că am ales să urc pe această scenă unde am auzit muzica fără de care nu mă dau jos din pat dimineața.
Între timp am intrat în vorbă și cu alți regizori și actori de pe alte scene… și umblă vorba că în viitorul apropiat multe joburi se vor desfiinţa. Şi că vor apărea altele noi. Unele dintre ele vor fi create chiar de noi. Ne-am născut în perioada în care putem să ne atingem potențialul propriu, perioada în care putem alege să devenim creatori, nu consumatori. Da, cu siguranță ne putem crea oportunităţi profesionale.
Dispar slujbele tradiționale bazate pe rutină, adică acele joburi care necesită instrucțiuni și proceduri bine puse la punct. Acestea sunt înlocuite de tehnologie. În același timp, iau naștere și se dezvoltă acele joburi care necesită creativitate, gândire critică, dar și obișnuința de a experimenta ceea ce gândim. La ce ne-ar mai ajuta să gândim creativ dacă nu și acționăm diferit?
Un studiu realizat de Forumul Economic Mondial, numit ”Viitorul locurilor de muncă” (World Economic Forum, ”The Future of Jobs”) și lansat în cadrul reuniunii anuale 2016 de la Davos (Elveția), a analizat strategia privind ocuparea forței de muncă, competențele și forța de muncă pentru viitor. S-a solicitat atât directorilor de resurse umane, cât și celor de strategie din cadrul celor mai importanți angajatori la nivel mondial, să precizeze ce înseamnă schimbările actuale pentru ei și pentru angajați. În urma răspunsurilor lor, s-au stabilit principalele competențe cerute de piața muncii:
În 2020 | În 2015 |
1. Rezolvarea de probleme complexe | 1. Rezolvarea de probleme complexe |
2. Gândirea critică | 2. Colaborarea cu ceilalți |
3. Creativitatea | 3. Managementul oamenilor |
4. Managementul oamenilor | 4. Gândirea critică |
5. Colaborarea cu ceilalți | 5. Negocierea |
6. Inteligența emoțională | 6. Controlul calității |
7. Analiza și luarea deciziilor | 7. Orientarea spre servicii |
8. Orientarea spre servicii | 8. Analiza și luarea deciziilor |
9. Negocierea | 9. Ascultarea activă |
10. Flexibilitate în gândire | 10. Creativitatea |
Sursa: World Economic Forum, Future of Jobs Reports, 2016
Conform studiului de mai sus, creativitatea este printre primele trei competențe de care vor avea nevoie angajații. Acest lucru este accentuat și de Sir Ken Robinson în cartea sa, ”O lume ieșită din minți: revoluția creativă a educației”. Acesta menționează că organizațiile ”au nevoie de oameni care să gândească creativ, să comunice eficient și să lucreze în echipă: oameni care să fie flexibili și care să se adapteze repede oricărei situații”.
Aceste deprinderi pot fi învățate dacă ne aflăm în mediul potrivit, pe scena potrivită.
Care este scena pe care tu alegi să urci? Și care este muzica ta preferată? Acea muzică fără de care nu ai putea trăi?
Sursa foto: aici
Lavinia Acatrinei, masterandă anul II