Citirea, scrierea și comunicarea orală sunt practici de alfabetizare care permit oricărui individ să înțeleagă idei, să își împărtășească gândurile, să îmbogățească înțelegerea și să rezolve probleme. Aspectele asupra cărora îmi voi opri atenția se referă la alfabetizarea științifică, o prioritate educațională care are rolul de a dezvolta acele abilități pe care elevul le va folosi în lumea minunată a științei, tehnologiei, ingineriei, matematicii și nu numai. Deși este crucial pentru copii să-și dezvolte abilitățile în cadrul disciplinelor STEM, ei trebuie să-și perfecționeze abilitățile de alfabetizare în primul rând. Abilitățile de alfabetizare sunt esențiale pentru înțelegerea conceptelor STEM și vor duce la succesul la toate disciplinele.
Alfabetizarea STEM nu trebuie privită ca un domeniu de conținut, ci ca un mijloc compus din abilități, cunoștințe faptice, proceduri, concepte și capacități metacognitive pentru a obține învățare ulterioară.
Trăim într-o lume care se află într-o schimbare rapidă, cu o evoluție tehnologică la care trebuie să ne adaptăm și pentru care noi, profesorii, trebuie să găsim abordări educaționale prin care sa le dezvoltăm elevilor noștri responsabilitatea și capacitatea de implicarea activă în clasă, familie, în grupul de prieteni într-o perspectivă care să continue pe tot parcursul vieții.
Este foarte adevărat că am pornit pe acest drum al învățării STEM acum 4 ani, odată cu implementarea unui proiect Erasmus, care a adus cu el multe necunoscute, întrebări, ore de studiu, dar și multe schimbări în practica mea educațională. Abordarea STEM include o învățarea experiențială, practică și totodată logică, pe care am înțeles-o în timp, în urma multor cursuri de formare internaționale, participarea la Conferințe Scientix și eTwinning și interacțiunea cu experți în domeniu, dar mai mult prin aplicare la clasă.
În cadrul primului proiect Erasmus, STEM „Energy for life”, am studiat cele patru elemente (pământ, apă, aer, foc_ cu beneficiile naturale și dezastrele pe care ni le aduc fiecare. Am descoperit, în decursul celor trei ani, cât de importantă este experimentarea, înțelegerea conceptelor științifice, a relațiilor dintre elemente și fenomene. Alfabetizarea STEM și înțelegerea conceptelor științifice se fac cu răbdare, cu o foarte bună planificare a conținuturilor, căci nu este suficient o lecție de științe pentru a-l ajuta pe copil să înțeleagă ce este electricitatea, de exemplu. Demersul didactic pe care îl impune abordarea STEM este mai amplu, vizează mai mult timp, dar și conținuturi abordate într-un mod complex. Impactul pe care îl are însă asupra copiilor își merită efortul.
Am studiat cu elevii de clasă pregătitoare Delta Dunării în cadrul lecțiilor despre beneficiile apei. Poate părea dificil, nu? Dar nu a fost. Activitățile practice pe care le-am desfășurat m-au asigurat că informațiile simple pe care am vrut să le transmit elevilor au ajuns acolo unde trebuie deoarece abordarea practică și experiențială a fost cea care ne-a facilitat învățarea. În clasă am urmărit diverse documentare, am desenat, am modelat din plastilină, mai apoi în groapa de nisip a școlii, am construit cursul Dunării, de la izvor la vărsare, prin cele 3 brațe. Folosindu-ne de nisip, o folie, pietre, pietriș și, desigur, un furtun cu apă am descoperit împreună cum s-a format Delta. Cu ce am rămas științific din această abordare – concepte și cuvinte pe care nu le aveau copiii în vocabular la acea vârstă, pe care fără partea practică nu le-ar fi înțeles și asimilat.
Același demers l-am urmat și în lecții în care elevii au învățat despre Avalanșă- un dezastru natural care uneori face și victime umane. Plecând de la circuitul apei în natură, stările de agregare, formarea fulgilor, simetria fulgilor, factorii și cauzele unei avalanșe – cu activități desfășurate în aer liber- elevii au descoperit cum și de ce se produc astfel de accidente. Vocabularul științific cu care elevii au luat contact a fost asimilat mult mai ușor decât dacă activitățile s-ar fi desfășurat pur teoretic.
Demersul didactic în cadrul acestor lecții depășește intervalul orar al lecțiilor clasice, eu obișnuiesc să creez un plan pe 2-3 săptămâni, în care toate activitățile să integreze aceste noțiunile abordate, dar să implic și activități de după ore, cele din familie. Colaborarea cu familia are un rol foarte important, căci, de cele mai multe ori, este necesară o punere în practică a noțiunilor, o descoperire a lor în mediul lor, dar și mai mult de atât să descopere ce rol au acele informații în viața reală, dincolo de școală, la ce le vor folosi acele informații.
Elevii mei sunt acum în clasa a doua și sunt familiarizați cu aceste activități transdisciplinare, cu lucrul pe grupe, discuții, realizarea planului de lucru, desene și scheme, cu aplicarea lor în practică, prezentarea ideilor și feedback-ul oferit colegilor. Recunosc, în cadrul acestor activități, nu este întotdeauna liniște, nu toate merg cum plănuiesc eu anterior, dar de foarte multe ori am fost foarte surprinsă de ideile pe care le au, de felul cum se mobilizează să lucreze, caută – încearcă-testează-îmbunătățesc și învață cu plăcere.
Anul acesta școlar, continuând experiența Erasmus alături de unii dintre partenerii proiectului anterior, am mers mai departe în abordarea STEM în proiectul Soft skills for a better life, folosind povești și basme din literatura cunoscută pentru copii. Astfel, le vom oferi elevilor posibilitatea de a-și dezvolta gândirea critică, creativitatea și capacitatea de colaborare, poveștile inspirând, de asemenea, curiozitate, creativitate și rezolvarea problemelor, făcându-le o un instrument perfect pentru STEAM (STEM + arte) și Storytelling. Când îi ajutăm pe copii să facă conexiuni, le consolidăm experiența de învățare. Integrarea mai multor discipline atunci când studiem un subiect sau o temă este o modalitate de a ajuta la construirea acestor conexiuni. Activitățile STEM (care se referă la științe, tehnologie, inginerie și matematică) oferă un vehicul fabulos pentru învățarea integrată.
Cercetările au descoperit că cel mai puternic factor care influențează rezultatele științifice ale elevilor este nivelul lor de alfabetizare. Abilitățile slabe de alfabetizare pot afecta capacitatea elevului de a înțelege vocabularul științific. Lectura este o parte esențială a educației științifice, dar ce, când și cum putem încorpora lectura în ora de științe sau domeniul științe într-o oră de lectură? Bazându-mă pe manual sau nu, am implicat de foarte multe ori elevii în activități practice, în demonstrații, în experimente care vizează lumea naturală plecând de la fascinanta lume a poveștilor.
Folosind cartea Lars și cățelușul husky din colecția Hans de Bear, am abordat cu elevii conținuturi privind Universul, Spațiul, Planeta Pământ, Continentele, Polul Nord și Polul Sud, animale și locuitori de la Poli, adaptarea animalelor la condițiile de viața de la Poli. Toată abordarea se încheagă în jurul textului propus, copiii pun întrebări sau îi conduc prin întrebări către noi conținuturi care vizează noțiuni noi. Cuvintele care vizează noțiunile noi din textul abordat sunt subliniate și explicate cât mai practic și concret posibil. Și tehnologia are rolul ei, fiind foarte importantă în acest demers, folosind instrumente cât mai atractive, realitatea augmentată, site-uri special concepute cu informații și adaptate copiilor fac învățarea cât mai completă și eficientă.
Din colecția The Lighthouse Keeper am lecturat 3 cărți, și pentru fiecare am vizat și conținut științific. Investigarea unui text poate pleca în foarte multe direcții și depinde de timpul pe care îl putem acorda textului. Ce am adus nou acestor texte este o lectură cu predicții. Textul se citește până la punctul culminant, moment similar cu apariția unei situații problemă, când copiii sunt solicitați să identifice soluții în mod individual. Soluțiile le-am colectat și le-am grupat pe cele asemănătoare. Astfel, din acest moment elevii lucrează pe grupe, schimbă impresii și caută să-ți îmbunătățească soluția. Soluțiile vizează o abordare STEM, elevii caută informații științifice, folosesc tehnologia, desenează, construiesc, testează, îmbunătățesc.
De exemplu, The lighthouse keeper`s rescue – elevii trebuie să găsească cea mai eficientă soluție să ducă balena aflată pe plajă, în apă. S-au documentat despre viața balenelor, cât timp pot supraviețui în afara apei, de ce s-a întâmplat asta? Cât de grea este o balenă? Au început să deseneze și să inventeze mașinării pe care să le folosească în acest scop. Unii au hotărât să adune multi oameni să o împingă, alții au construit din Lego We.Do și au programat o macara, un elicopter care să o ridice și să o aducă cât mai aproape de apă.
Textul The Lighthouse keeper`s lunch a fost abordat acum, în aceste vremuri noi de învățare online, după același demers didactic STEM, lectură cu predicții în cadrul întâlnirilor online, timp de documentare și informare despre pescăruși, în acest caz, dezbateri și discuții pe grupe tot online, identificarea de soluții cat mai creative și originale. Textul acesta a fost suportul privind conținutul științific al lecțiilor despre electricitate și circuitul electric simplu. Dacă am făcut o incursiune istorică și geografică asupra farurilor din lume, și a rolului iluminatului farurilor marine, am deschis apoi tema despre electricitate și circuitul electric. Ca de fiecare dată, au avut ca sarcină să discute în familie cu părinții și bunicii despre electricitate, despre cum se alcătuiește un circuit electric și cum putem construi un far funcțional din aluat din faină și sare. Apoi au construit mici machete prin care și-au prezentat soluțiile găsite pentru a transporta mâncarea de la casa Dlui Gringling, îngrijitorul farului, către farul său, fără ca pescărușii sa îi mănânce mâncarea din coș.
Alte câteva cărți și texte pe care le recomand a fi utilizate în demersul de alfabetizare în domeniul științelor sunt:
Rapunzel
PROBLEMA-Elevii au fost provocați să își imagineze că prințul le cere să îl ajute ca să o salveze pe Rapunzel din turn înainte ca vrăjitoarea să le descopere planul de a pleca împreună.
SOLUȚII:
S-au realizat parașute, scări din frânghie, lână, șipci, tiroliene din cabluri subțiri, tobogane din suluri de hârtie, scripete, avioane din piese Lego.
Jack și vrejul de fasole
Problema: Uriașul si-a dat seama ca Jack a luat ouăle de aur, de aceea a treia oara când a vrut sa plece, băiatul a descoperit ca nu mai poate folosi calea de acces spre casa, pe vrej. Cum îl putem ajuta sa plece? Soluții: parașuta, balon cu aer cald, o scară lungă împletită din vrejuri de fasole, un planor cu pene de pasări uriașe din împărăția uriașului, un zmeu.
Cei trei purceluși – construcția unei case rezistente – proprietățile materialelor, desenarea unei schițe a casei , acoperișul.
Robin Hood – construirea de arme
Hansel și Gretel – construirea unei capcane
,,Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi” de Nikolai Nosov-Sub îndrumarea lui Știetot, prichindeii au construit un balon cu care intenționează să călătorească. Deoarece la construcția balonului a contribuit și Habarnam (prichindelul caraghios care nu știe nimic), este posibil ca balonul să nu poată fi lansat.
Elevii trebuie să-i ajute pe prichindei în lansarea balonului, construind propriile baloane cu aer cald, experimentând modul de înălțare, luând în considerare condițiile meteo din ziua lansării.
Rosie Rovere, engineer-Rosie Revere era o fetiță care născocea tot felul de aparate trăznite: pantaloni cu heliu, pălăria de alungat pitoni, aparat de făcut hot dogi. Într-o vara, vine în vizită mătușa Rose, inginer de aviație. Aceasta ii spune lui Rosie ca are o dorință neîmplinită: nu reușise să zboare niciodată. Fetița începe sa se gândească la ce aparat de zbor să-i construiască mătușii. Elevii trebuie să ghicească și proiecteze aparatul de zbor pe care cred ei ca l-a inventat Rosie.
Iggy Peck, Architect – Problema-Elevii au fost provocați să își imagineze ce s-a întâmplat cu Iggy și colegii săi atunci când au rămas izolați pe insulă, iar învățătoarea leșinase.
SOLUȚII:
-au rămas peste noapte pe insulă – copiii au realizat adăposturi,
-au făcut plute ca să ajungă pe malul celalalt,
-au construit un pod.
Ada Twist, scientist – pentru informațiile despre experimente și oameni de știință.
Colecția The Lighthouse Keeper – Ronda & David Armitage, o colecție de texte cu un bogat conținut care poate fi abordat STEM, plăcute și atrăgătoare pentru elevii din ciclul preșcolar și primar.
În timp ce există o recunoaștere din ce în ce mai mare a modului în care abilitățile STEM sunt foarte importante în pregătirea tinerilor pentru viitor, este important să ne amintim că alfabetizarea este esențială pentru cei 4C identificați pentru învățarea secolului XXI: comunicare, colaborare, creativitate și gândire critică.
Alfabetizarea și STEM trebuie îmbinate în învățare, la fel cum se întâmplă și în viața reală, căci „viața nu este împărțită pe discipline” J. MOFFETT.
Adriana Lefter-cadru didactic
Foto credit-arhivă personală
