Mă întreb: câți dintre cei care privesc în aceeași direcție, spre un dragon, de exemplu, îl și văd?
Jack Kent ne spune, în „There’s No Such Thing as a Dragon”– una dintre multele sale povești pentru copii -, aventura unei familii în care apare un dragon pe care îl vede doar copilul. Dragonul micuț, la început, îl urmărește peste tot prin casă pe băiețel, care îi spune mamei despre acest lucru bizar. Mama nu vede dragonul și, evident, îi spune copilului că nu există dragoni. Dând paginile cărții, vedem cum dragonul mănâncă din mesele celui mic și crește foarte mare. Prezența dragonului îl sperie pe copil, ceea ce-l determină să nu comunice și să nu se joace cu el. Dragonul ajunge să crească atât de mare, încât îi ies membrele prin fereste, capul prin ușa din față, coada prin cea din spate. Imaginile sunt foarte haioase. La un moment dat, dragonul pleacă cu tot cu casă, copil și mamă și se așază într-un loc, departe de terenul familiei. Abia când dragonul este văzut, conștientizat de către mamă, băgat în seamă și mângâiat de către copil, acesta se face mic, iar lucrurile revin la normal.
Este o poveste amuzantă, din care învățăm că, atunci când o problemă este ignorată, nu facem altceva decât să o ajutăm să crească.
Vorbim de analfabetism funcțional ca despre mărirea prețului la benzină, despre pesta porcină sau despre o conspirație a unora care vor să se îmbogățească, eventual creată de extratereștri sau atenuată de forțele angelice. Noroc că zilnic se întâmplă câte ceva, iar creierele noastre dau la o parte ce-a fost ieri și o iau de la capăt cu prezentul distribuit pe internet în imaginile cu apusuri sau pisici.
Cei care distribuie știrile cunosc și aplică foarte bine ultimele studii ca să ne țină aproape, știu pe ce butoane să ne apese ca să rămânem prinși în fața știrilor. Scopul lor, uneori, este diferit de al nostru. Să nu-i judecăm! Problema este că nu ne oprim și nu vedem dragonul. Iar dacă în casă este un dragon care crește și următoarea lui mișcare va fi să plece cu tot cu casă, ar fi bine să îl vedem ca să oprim o astfel de consecință.
Pentru cei care nu s-au familiarizat cu sintagma, analfabetismul funcțional este atunci când un individ nu poate selecta informația relevantă, când nu poate face raționamente elementare.
În 2006, UE recomanda guvernelor țărilor sale să integreze opt competențe cheie1 în sistemele educaționale. Fiecărei țări i s-a oferit libertatea să le integreze cum considera că este mai bine pentru ea. În acest context, în România, curriculumul intra într-un proces accelerat de transformare, obiectivele cadru și de referință făceau loc competențelor. Acest proces presupune ca achiziția de cunoștințe și deprinderi să lase mai mult teren atitudinilor și comportamentelor. Elevii au ocazia de a-și dezvolta potențialul, să se implice în activități de învățare, de rezolvare de probleme, de experimentare, de diseminare etc.
Cinci ani mai târziu, un studiu al Institutului de Științe ale Educației2 ne arăta că profesorii nu au fost îndeajuns de bine formați în vederea aplicării și evaluării competențelor, iar datele OECD3 cu privire la evaluarea elevilor confirmă indirect acest lucru: evaluăm mai mult cunoștințele decât competențele. Era de așteptat, atât timp cât lucrurile nu erau foarte clare la nivelul decidenților din sistem. Nu judecăm, doar observăm! Din nefericire, această situație a determinat un proces de tranziție greoi, cu multe rezultate nedorite, printre care și creșterea analfabetismului funcțional
Din Raportul Centrului de evaluare și analize educaționale4 aflăm că, în România, în 2012, 42% dintre copiii de 15 ani nu știau să interpreteze, să aplice, să evalueze concepte matematice, de exemplu. Dragonul este foarte mare. Spun acest lucru pentru că cei care au întocmit acest raport corelează în mod direct analfabetismul funcțional cu sărăcia. Potrivit acestor specialiști, acesta duce la inegalitatea de șanse, urmată și de inegalitatea veniturilor.
Cum îmi sunt foarte dragi dragonii, nu am cum să nu cred că suntem oamenii potriviți care pot micșora dragonul precum băiețelul din poveste.
Este o tehnică în învățare, împrumutată din psihologia cognitivă, numită chunking5, care presupune să împărțim ceea ce avem de învățat în părți mai mici și să lucrăm fiecare parte, pe rând. Noi, practicienii, avem noi înșine foarte mult de învățat pentru a deveni competenți în realitatea actuală. Începând cu un lucru, la nivel cognitiv, le vom integra și pe următoarele mult mai ușor, într-un mod natural.
În formarea atitudinii față de cunoaștere, găsesc utilă cartea dnei prof. dr. Cătălina Ulrich, Învățarea prin proiecte. Pentru modalități de evaluare, raportul celor de la OECD (unde avem și exemplele altor țări) sau link-ul din referințe către World Economic Forum pot fi folositoare.
În concluzie, dragonul nu mai are mult până ne pleacă cu casa, iar acest lucru ține doar de noi.
Charlie Munger, partenerul de afaceri al lui Warren Buffet (unul dintre cei mai bogați oameni ai lumii), spunea să alegi o idee simplă și să o iei în serios. Adică, în contextul nostru, alege o competență și ia-o în serios!
Până la urmă, dragonii există, iar cei care se luptă cu ei, așa cum știm din povești, primesc aurul pe care aceștia îl apără.
Fie ca prin tot ceea ce citiți, să vă regăsiți pe voi înșivă!
Văsi Andreea – Rodica, masterandă, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Programul de Master Inovare, Învățare și Coaching în Educație; Trainer tehnici de învățare, Learning Point
Referințe:
- Cele 8 competențe cheie propuse de UE disponibil online la https://eur-lex.europa.eu/ , consultat la data de 21. 11. 2018
- ISE- Studiul prinvind receptivitatea cadrelor didactice față de implementarea domeniilor europene de competențe cheie în practica școlară, disponibil online la https://www.researchgate.net, consultat la data de 21. 11. 2018
- OECD Reviews of Evaluation and Assessment în Education ROMANIA disponibil online la https://read.oecd-ilibrary.org/, consultat la data de 21. 11. 2018
- Scăderea analfabetismului funcțional-o posibilă prioritate strategică în educație http://ceae.ro/, consultat la 28.11. 2018
- Chunking https://en.wikipedia.org/, consultat la data de 28. 11. 2018
- WEF- New Vision for Education: Fostering social and emotional learning through technology disponibil online la http://www3.weforum.org/, consultat la data de 21. 11. 2018
Foto: Pixabay.com