În ’89, i-am cumpărat fiului meu, care avea atunci puțin peste 1 an, o trusă ce conținea corpuri geometrice – da, acelea în culori mohorâte – și i-am decupat, într-o cutie de carton, formele bazelor, ca să-l învăț să le potrivească. Și am reușit. La câteva luni după Revoluție, a fost testat de un psiholog, la o clinică unde era în evidență. Acesta i-a pus în față o jucărie viu colorată (abia adusă din afară), cu tot felul de forme – una mai atrăgătoare ca alta (steluțe, flori, inimioare etc.) și a început să-i traducă live sarcinile testului, formulate în engleză. Rezultatul a fost dezastruos.
Timp de citire: 3 min